Mark 13

Semnele sfârșitului

(Mt. 24:1-22; Lc. 21:5-24)

1În timp ce ieșea Isus din Templu, unul dintre ucenicii Lui I-a zis:

‒ Învățătorule, iată ce pietre
Conform istoricului iudeu Flavius Josephus (sec. I d.Cr.), pietrele Templului aveau o lungime de aproximativ 12 m, o lățime de aproximativ 4 m și o înălțime de aproximativ 6 m. Unele pietre aveau lungimea de 22 m, înălțimea de 2,5 m, și lățimea de 3 m (vezi Antichități iudaice, 15.11.3 și Istoria, 5.5.6).
și ce clădiri!

2Isus i-a zis:

‒ Vezi tu clădirile acestea mari? Nu va fi lăsată aici piatră pe piatră, care să nu fie dărâmată.

3Apoi S-a așezat pe Muntele Măslinilor, de cealaltă parte a Templului, și Petru, Iacov, Ioan și Andrei L-au întrebat deoparte:

4‒ Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri și care va fi semnul când urmează să fie împlinite toate acestea?

5Isus a început să le vorbească astfel:

‒ Aveți grijă să nu vă ducă în rătăcire cineva!
6Vor veni mulți în Numele Meu, zicând: „Eu sunt Acela!“, și-i vor duce în rătăcire pe mulți. 7Când veți auzi de războaie și vești de războaie, să nu vă tulburați! Acestea trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârșitul. 8Căci o națiune se va ridica împotriva altei națiuni, și o împărăție împotriva altei împărății. Vor fi cutremure, în diverse locuri, și vor fi tulburări și foamete. Acestea vor fi începutul durerilor nașterii.

9Fiți atenți la voi înșivă! Vă vor da pe mâna sinedriilor și veți fi bătuți în sinagogi. Și veți fi puși să stați înaintea guvernatorilor și înaintea regilor din cauza Mea, ca mărturie pentru ei. 10Mai întâi trebuie ca Evanghelia să fie proclamată tuturor națiunilor. 11Când vă vor duce să vă dea pe mâna lor, să nu vă îngrijorați dinainte ce veți vorbi, ci spuneți ce vi se va da chiar în ceasul acela! Căci nu voi sunteți cei care veți vorbi, ci Duhul Sfânt. 12Fratele îl va da la moarte pe fratele său, iar tatăl pe copilul său. Copiii se vor ridica împotriva părinților și-i vor omorî. 13Veți fi urâți de toți din cauza Numelui Meu, dar cel ce va răbda până la sfârșit va fi mântuit.

14Când veți vedea „urâciunea pustiirii“ stând acolo unde n-ar trebui (cine citește să înțeleagă!), atunci cei din Iudeea să fugă în munți. 15Cel ce va fi pe acoperișul casei să nu coboare, nici să nu intre în casă ca să-și ia ceva din ea, 16iar cel ce va fi la câmp să nu se întoarcă să-și ia haina. 17Vai de cele ce vor fi însărcinate și de cele ce vor alăpta în zilele acelea! 18Rugați-vă să nu se întâmple iarna. 19Căci în zilele acelea va fi un necaz așa de mare, cum n-a mai fost de la începutul creației, pe care a creat-o Dumnezeu, și până acum, și nici nu va mai fi!

20Iar dacă Domnul n-ar fi scurtat zilele acelea, niciun om n-ar fi fost salvat. Dar, de dragul celor aleși, pe care El i-a ales, Domnul a scurtat zilele acelea.

Isus vorbește despre revenirea Sa

(Mt. 24:23-35; Lc. 21:25-33)

21Dacă cineva vă va spune atunci: „Iată, Cristosul este aici!“sau „Iată, acolo este!“, să nu-l credeți. 22Căci se vor ridica cristoși falși și profeți falși și vor face semne și minuni, pentru a-i duce în rătăcire, dacă este posibil, pe cei aleși. 23Fiți atenți la voi înșivă! V-am spus mai dinainte toate lucrurile!

24Dar în zilele acelea, după necazul acela,

„soarele se va întuneca,
luna nu-și va mai da lumina,
25stelele vor cădea din cer
și puterile din ceruri vor fi clătinate“ .
26Și atunci Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori, cu mare putere și glorie. 27Atunci El va trimite îngerii, iar ei îi vor aduna pe aleșii Lui din cele patru direcții, de la marginea pământului până la marginea cerului.

28Învățați de la smochin pilda lui: când mlădița lui devine deja fragedă și dă frunze, știți că vara este aproape. 29Tot așa și voi, când vedeți că se întâmplă aceste lucruri, să știți că El este aproape, este chiar la uși. 30Adevărat vă spun că nu va trece această generație până când nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 31Cerul și pământul vor trece, însă cuvintele Mele nicidecum nu vor trece!

Îndemn la veghere

(Mt. 24:36-51; Lc. 21:34-36)

32Dar despre ziua sau ora aceea nu știe nimeni, nici îngerii în Cer, nici Fiul, ci numai Tatăl. 33Fiți atenți! Fiți treji și rugați-vă! Căci nu știți când va sosi vremea.

34Este ca atunci când un om, plecat într-o călătorie, își lasă casa, le dă sclavilor săi autoritate, fiecăruia slujba lui, și îi poruncește portarului să vegheze.

35Vegheați, deci, pentru că nu știți când vine stăpânul casei – sau seara, sau la miezul nopții, sau la cântatul cocoșului, sau dimineața
Toate cele patru străji ale nopții, împrumutate de la romani (18:00–21:00; 21:00–24:00; 24:00–3:00; 3:00–6:00).
36și nu cumva ca, venind pe neașteptate, să vă găsească dormind! 37Ceea ce vă spun vouă, spun tuturor: vegheați!

Copyright information for RonNTR